sunetul unui tunet e groaznic
e grosolan și întrerupe discuții
fie că-s despre vreme sau viitor
sau discuții despre discuții

când tună, tremură apa în pahar
pornesc și alarmele mașinilor
se deschid totul felul de umbrele
de-o persoană sau de două
care se țin sau nu aproape

tună, tremură și mâinile tale
pe ale mele le observ
abia când nu-s țigări
dar mai ales văd nimicul dintre degete
unde
în mod atât de firesc
ar trebui să fii tu

și tună adesea atât de dintr-o dată
încât ne încruntăm și-i privim
tu ai văzut culori de cenușă în nori
eu am văzut o cenușăreasă

ce ne deranjează la tunet?
cred că zgomotul
ba nu
liniștea din jurul lui
liniște despre care
nu s-a scris niciodată o poezie
pentru că nimeni nu vrea
să rimeze c-o interjecție
din nori

când ne plictisim vorbim de vreme
cred c-asta o supără
pe ea, vremea,
și de aceea plouă
cum și pe noi ne-ar supăra norii
dacă, gândește-te:
s-ar plictisi
ar începe să vorbească de oameni
ar tuna
și ne-ar uda pe hainele preferate

eu nu cred în coincidențe
dar fix astăzi
când port hainele astea preferate
chiar acum câteva secunde
ce chestie
am văzut un fulger
deci urmează să tune
și cred că de-asta ai plecat