Salut! Ai auzit de sâmbătă, ziua aia care vine înainte de ziua în care te gândești că mâine e luni?

Eh, despre sâmbătă legenda spune că e ziua în care n-ar trebui să faci mare lucru. Ca un fel de duminică, numai că pentru tineri cu pasiuni.

De exemplu, să-ți zic ce-am făcut eu sâmbăta trecută:

10:00 – 12:00 – am schiat la Sinaia la cota 2000, cu prieteni și zăpadă bună
12:00 – 14:30 – am stat la cota 1700 pe-un puf la Desperados Wild Apres Ski (H2O) la un party de sute de oameni încălțați cu buți și clăpari care socializau, mâncau un sendviș, dansau și stăteau cu ochii-n cer

https://instagram.com/p/zW_GuelZPG

14:30 – 16:00 – am mai schiat un pic, că mai era niște powder prin unele zone și era păcat să nu
16:00 – 17:00 – am stat în jurul focului la alt Desperados Wild Apres Ski Party, la celălalt H2O de la cota 1400, unde puteai să faci să fie sâmbătă în continuare. Mai puteai face și poze fix așa:

18:00 – 19:00 – am mâncat o supă cremă de cartofi care m-a înmuiat de m-a luat somnul
19:00 – 23:00 – m-am odihnit un pic, ca după o sâmbătă foarte grea
23:00 – nu-mai-știu-la-cât – am fost la Desperados Wild Secret Party la Hotel Mara din Sinaia, o petrecere la care aveai acces doar dacă te vedea cineva pe pârtie de-a lungul zilei și îți dădea o invitație. Discuția era simplă:

– Salut, ce zi e azi?

– Sâmbătă.

– Felicitări, ai înțeles viața, poftim o invitație.

Mă opresc un pic aici, ca să detaliez două aspecte.

1. La petrecerea asta a pus muzică Golan, trupă pe care o prind a 4-a oară live într-un concert. Din ce în ce mai buni. Avem și noi muzică electronică de concurs, bravo lor.

2. Cum stăteam eu așa pierdut cu sinea (sâmbetist) și mă uitam dansând la băiatul de la Golan care bătea tobele acolo, la un moment dat (după vreo oră) mi s-a făcut sete. Ce fac? Unde-i barul? Ce beau?

Îmi amintesc că sunt niște găletușe cu bere pe masa de lângă care am plecat și mă duc spre ele. Ajung la masă, văd trei beri pline desfăcute care dispar repede în mâinile altora (și lor le era sete) și încă patru beri pline în găletușă, nedesfăcute.

Caut un desfăcător. Nu găsesc nimic.

– Mamă, până aici mi-a fost, o să mor de sete, n-o să mai aibă cine să scrie pe blog.

Apare lângă mine un tip și mă întreabă dacă vreau o bere. N-apuc să răspund, că deja începuse magia.

Ia omul două beri din găleată, le învârte în mâini ca-n reclamă, le sucește, ochii mei se derutează, jiap-pac, bere desfăcută la Toma în mână.

– Cheers, mate!

– Bă, ej nebun?

Aflu două minute mai târziu, după ce-mi ridic mirarea de pe jos, că domnul era CEO-ul Heineken. Nimic important, venise și el să verifice întreprinderea.

Acum zi-mi tu ce e sâmbăta, că de luni tot am auzit.