[A]m întâlnit câțiva români aici, în Austria. Deși, din perspectiva noastră, emigrarea e o soluție ușoară, pentru ai noștri de peste hotare gândul familiei lăsate acasă nu dă pace.

[C]ostel este chelner într-un fast food din Zell am See. Paradoxal, patronul buticului este un arab care l-a angajat pe Costel pentru că și el știa arabă.

– Am muncit în România pentru un arab. Așa am învățat. Când m-a văzut șeful de aici m-a luat pe loc, numai pentru că știam limba. De 4 ani sunt plecat. Am lăsat șoție cu copil acasă.

Face un gest din mână a lehamite și se scutură de nostalgie.

– Beți un șnaps? Hai, vă dau eu câte un șnaps.

– Suntem cu mașina, Costel, mulțumim, dar nu.

– Hai, că aici se poate bea un pahar la volan. Vă aduc un șnaps.

A doua surpriză a fost bonus adăugat comenzii. Deși cerusem doar un cheeseburger, Costel mi-a adus un meniu complet.

[D]oamna Viorica este ajutorul de bucătar de la Kehlbackwirt, hotelul călduros și primitor în care stăm de o săptămână încoace.

– Locuiesc în Ungaria de 17 ani, soțul și copiii mei sunt de acolo. Am trei copii, un băiat mare și două fete gemene care împlinesc 8 ani acum. Mi-e dor de ele, dar nu mai puteam sta acasă. îmi spune doamna Viorica încheind fraza cu gestul gri făcut cu degetele mâinii semnificând banii.

Se observă absența în ochii ei. Curăță cartofii mecanic, numără porțiile cinei așa cum numără zilele până la plecarea înapoi acasă, în aprilie.

[G]eorgiana este monitor de schi half-time și chelneriță la Kehlbackwirt full time. Toată lumea îi spune Gika. Este din Petroșani, a făcut schi alpin la nivel profesionist,  în curând se mărită și folosește toate pauzele dintre ture pentru a merge la schi.  (foto următor: Victor Kapra)

[S]untem aici de-o săptămână, dar lipsa celor dragi n-o înlocuiește nici civilizația, nici frumusețea locului.

Pe mine unul această săptămână în #komandament m-a echilibrat, mi-a arătat câteva repere sociale și m-a umplut de motivație pentru o perioadă bună de timp. Ca o gură de aer curat între sesiunile de scufundări în apa vâscoasă a țării noastre.

Prevăd un drum de întoarcere mai tăcut ca cel de plecare. Mă bazez pe Cosmin să mă scoată din moleșeală. Cum care Cosmin? The captain. Stațiile de la Falcon au fost, probabil, gadget-urile lui preferate.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=wmh0_82swjc[/youtube]

 Komandamentul de iarnă – Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri, ediția a treia, este un eveniment organizat de Foto Union, cu sprijinul Neola, Hotel Kehlbachwirt, Domeniile Vînju Mare, Hotel Continental, Opel, Anagrama.