Mi-au căzut nişte bani dintr-un buzunar
[N]ecăcioasele cumpărături pre sărbători. Hipermarket plin de era nevoie de polițiști la intersecția brânzeturi cu cărneturi să dirijeze cărucioarele. După interminabile slalomuri printre soți cu liste și mămăi cu mult timp liber, ajung la casa care-mi pare cea mai liberă. Trec treizeci de secunde și se așează încă trei persoane în spatele meu, pe lângă […]
După interminabile slalomuri printre soți cu liste și mămăi cu mult timp liber, ajung la casa care-mi pare cea mai liberă.
Trec treizeci de secunde și se așează încă trei persoane în spatele meu, pe lângă cele trei din fața mea.
La ghișeu, un angajat începător la butoane, asistat cu multă răbdare de un angajat cu experiență. Cu alte cuvinte, o caseriță nouă, stângace, stresată și presată de ritmul infernat cu care trebuia să bipăie prin citiorul de coduri de bare produsele clienților, ajutată de o tanti un pic mai în vârstă care știa din reflex la ce raion să bată pe casă portocalele și care-s diferențele între ele, mandarine și clementine.
Fata cea nouă se străduia să se miște repede cât de mult putea. Trecea totul cu migală prin cititor, încerca să nu se piardă cu firea, era concentrată, înțelegeți voi. Doamna de lângă o supraveghea cu atenție, o ajuta imediat cum ceva era în neregula, îi șoptea cu extrem de multă răbdare ce are de făcut.
Cu toate astea, fata era plină de emoții, iar clienții grăbiți n-o păsuiau. N-aveau de ce. Se precipita încontinuu ca orice începător în orice domeniu în care-ți lipsește exercițiul. Mi-a părut rău pentru ea și m-am gândit că are nevoie de o încurajare.
După ce mi-am ambalat cumpărăturile și am primit restul, i-am spus destul de tare încât să audă și coada din spatele meu:
– Vă descurcați foarte bine, domnișoară. Spor la treabă și Sărbători Fericite!
Ochii i-au mărit, a zâmbit rușinată, a ridicat capul din tejghea mai mult să se convingă că vorbesc cu ea și nu cu altcineva și mi-a mulțumit. Supraveghetoarea a mângâiat-o părintește pe spate ca semn de validare, iar apoi amândouă au continuat munca.
Cinci secunde mai târziu, un domn în vârstă mă bate pe umăr:
– Domnu’, domnu’, vedeți că v-au căzut niște bani din buzunar.
Întradevăr, zece lei dintre cei pe care-i primiserăm rest căzuseră lângă ieșire.
Magia sărbătorilor există, nu?