Într-a 4-a pădure ca depărtare de soare se întâlnesc, pe o potecă, un iepuraș vesel și o vacă tristă.

Iepurașul mergea țanțos și zâmbitor, bucurându-se de fiecare zi din viața lui, în timp ce vaca păștea posomorâtă într-un colț de pajiște.

– Ce mai faci, văcuță?, zice iepurele cu-n aer prietenesc.

– Ce să fac, nu mă simt prea bine…

– De ce, văcuță, ce s-a întâmplat? Probleme la muncă?

– Nu știu să-ți explic. Cred că da. Parcă nu-mi găsesc drumul. Mă simt ca-ntr-un malaxor alături de celelalte vaci de la fermă. Suntem puse în niște carusele uriașe și ni se dă mâncare în timp ce suntem mulse încontinuu ascultând muzică simfonică. La final ce-o să se întâmple? O să ne omoare ca să ne mănânce?

– Cât de des faci asta?

– De cinci ori pe săptămână, opt ore pe zi.

– Nu e ok, văcuță. Uite, eu, spre exemplu, îmi trăiesc viața așa cum vreau. 

– Păi și din ce faci bani?

– Sunt pe coperta unui brand de cereale cu ciocolată pentru copii. Am tot ce-mi doresc și promovez și-un stil de viață sănătos pentru ăia micii. Am timp să stau cu familia mea, fac mulți iepurași, merge bine. E o plăcere. Îmi pare rău, ar trebui să faci ceva în privința asta.

– Aș vrea să fiu și eu liberă. Ca și tine.

Dragi cititori, tocmai ați mâncat un bol de Nesquik cu lapte.

În timp ce crănțăniți la niște ”cereale”, eu vă provoc la o ghicitoare:

1. Găsiți neuromarketing-ul.
2. Găsiți lipsa de umanitate.