Când aud că Generația de Aur îl susține pe Ionuț Lupescu la alegerile pentru șefia FRF îmi amintesc de toate terenurile infecte de zgură pe care mă antrenam în copilărie.

Nu mai putem ieși din casă fără susținerea Generației de Aur, ca și cum Generația de Aur votează și nu sutele de cluburi mici din România care se chinuie de la tur la retur.

N-a fost Mircea Sandu președintele FRF 24 de ani fără susținerea Generației de Aur. Douăzeci și patru de ani.

24 de ani de moarte clinică, de viziunea ochelarilor calului, bazate pe talentul băieților lui Hagi care au adus câteva rezultate, Hagi care tot cu marea susținere a Generației de Aur (fix pix) a clădit de la zero propria academie de fotbal.

Vuiește presa. S-au strâns toți azi la conferința de presă la care Ionuț Lupescu și-a lansat oficial candidatura.

E atât de importantă toată treaba încât fostul închizător (tot respectul pentru cariera de jucător) și-a deschis până și o pagină de Facebook ca să poată face baie cu mulțimea de votanți care-i aclamă numele și-l roagă în genunchi, practic, să conducă fotbalul românesc.

Am căutat numele Mircea Sandu – Ionuț Lupescu pe Google. Câte șoapte.
Apoi am găsit o știre care zice fix așa: ”Mircea Sandu îl susține pe Ionuț Lupescu.”

Eu, să fiu în locul lui Ionuț Lupescu l-aș fi sunat pe Mircea Sandu și rugat: ”Bre, nea Mirceo… te rog io frumos, taci din gură. Intră în pământ. Nu pomeni nimic de mine la televizor. Lasă-mă în pace măcar cât sunt alegerile astea, că-și amintește lumea cât furai și cât ai distrus și apoi mă asociază pe mine cu matale. Joacă naționala câte un meci și ajunge mingea la Adi Popa, ăsta centrează prin spatele porții și își amintește toată lumea că altul mai bun ca Adi Popa n-avem că n-a construit nimeni nimic din 90 încoace. N-am nevoie de susținere. Serios. Mă descurc.”

Tot în aceeași știre este și o declarație: ”Lupescu e om cu zeci de selecții la națională. Avem nevoie de el.”

Începe să-mi curgă sânge din nas.

Numărul selecțiilor la națională = sfârșitul argumentelor planetei.

Haideți să vorbim de calități care chiar contează în management-ul mileniului trei, mai ales într-o instituție de zeci de milioane de euro anual, mare cât o multinațională.

Gen: Știi să construiești o prezentare fluentă a ideilor tale în power point pe care s-o salvezi ca pdf fără să te folosești de un template prestabilit în font arial de 11?

Gen: Poți să trimiți un e-mail celor 50+ angajați pe care-i coordonezi fără să fie toată lista în cc și, foarte important, fără să faci greșeli gramaticale sau de paginare? Pentru că nu poți avea pretenția să te ascult orbește și să-ți urmez indicațiile de șef când îmi dau seama din primele două rânduri că nu ți-a plăcut școala.

Gen: Ești în stare să-ți construiești o echipă administrativă luând în considerare competențele academice, calitățile de management ale unei entități fiscale complexe, istoricul și experiența carierei de business a potențialilor tăi colaboratori sau îi alegi DUPĂ CÂT DE BINE LOVEAU MINGEA CÂND JUCAȚI VOI FOTBAL ÎMPREUNĂ PE VREMURI?! Măcar zi-mi de la ce vine haș-er. Haș-Er. HR. Departamentul de HR, ăsta, cu ce se ocupă?

Când a devenit Răzvan Burleanu președinte FRF în 2014 și-a ieșit în presă cu mâinile în cap și-a spus că habar n-avem ce mucegăită e situația și că o să fie greu să facem iar performanță nu l-a băgat nimeni în seamă. Săracul:

• cluburi de Liga a 2-a și a 3-a în incapacitate de a cumpăra un sac de var pentru a tușa terenul
• echipe de copii cu jambiere cumpărate de părinți
• deplasări în mașini personale
• antrenori federali de U-17-15-13 care primeau mia de euro per selecție, de ajungea copil să aibă convocare la lot doar dacă-și permiteau părinții
• să vă mai amintesc de patronii, becalii și blaturile Ligii 1?

Cât tupeu trebuie să ai să te întorci cu pretenții de președinte, Ionuț Lupescu, după ani la rândul (2005 – 2011 – Director General FRF) în care ai fost sfătuitorul coruptului șef?

Câtă inconștiență e în presa românească și-n tam-tam-ul din jurul acestei candidaturi încât toată munca ultimilor ani ce s-a realizat în spatele cortinei să fie ignorată? (parteneri comerciali a căror încredere a trebuit recâștigată, asociații sportive comunitare ce au fost convinse să rămână aproape de fenomen, programe naționale de grassroots inițiate într-un teritoriu plin de antrenori blazați din garda veche etc.)

Până la urmă cei care decid sunt membrii afiliați federației din toate colțurile țării. Ei știu cel mai bine ce suferințe și nevoi au.

Din Generația de Aur votează doar Gheorghe Hagi, iar el face deja treabă și fără susținerea celorlalți.