Despre Michael Bolton

Foarte elegant şi foarte modest. Vorbeşte puţin în şoaptă, totuşi după un concert de două ore în care a cântat cum numai el ştie.

Facem cunoştinţă şi fără să-l întreb nimic îmi spune că publicul din România e foarte cald. Îi reamintesc că suntem popor latin, dă din cap uitându-se în gol şi primul lucru care-i vine în minte e Argentina.

Argentina! Doar acolo a mai simţit aşa pasiune ca aici la noi. Vine din Varşovia şi Minsk, a avut concerte acolo. It’s different here, I feel loved. îmi zice.

- I grew up lisening to your songs, Mr Bolton.

Se înclină şi zâmbeşte umil.

- Don’t grow up. Never grow up, Toma.

michael bolton Citeşte întreg articolul →


N-avem astâmpăr

Aşa că ne-am pus de acord să ne urcăm în maşini şi să plecăm pe-o insulă pentru opt zile. Luăm la noi mai nimic, îi păstrăm un loc doar lui Bachus, poate şi pentru câţiva filozofi morţi şi vii.

Vă las doar cu un hashtag pe care să-l urmăriţi în perioada următoare. #tfb4. Click. Nu trebuie altceva.

Vom pune pe Instagram tot felul de inutilităţi, tot felul de pierderi de vreme, tot felul de lucruri mărunte pentru care nu merită să ieşim din rutina birou-metrou chirie-datorie. Nu merită, vă zic. Mergem noi, ca să vă lămuriţi şi voi.

tfb4 Citeşte întreg articolul →


Concurs: Patru bilete la concert Depeche Mode din partea Cosmote

EDIT-  Deşi am făcut extragerea prin tragere la sorţi, am stat şi-am citit toate amintirile voastre legate de Depeche Mode. Frumos, măi, oameni! Frumos! Aveţi nişte poveşti pe cinste şi-mi pare rău că nu vă pot da tuturor bilete să mergeţi să-i vedeţi.

Va mulţumesc mult c-aţi participat şi sper să va mai întoarceţi pe aici şi cu alte ocazii.  După ce i-am exclus pe cei cu acelaşi IP, pe cei fără nume complet şi pe cei care n-au îndeplinit toate cerinţele, am rămas cu puţin peste 100 de participanţi.

Cele patru bilete merg la:

Laura Cană
Alex Buceloiu
Adrian Tomoioagă
Iulian Rusu

Va felicit şi vă scriu în curând un e-mail în care vă dau restul detaliilor. Distracţie plăcută miercuri seara!

===========================================

“Suntem mândri să facem parte din experiența Depeche Mode, oferindu-le clienților noștri grandoarea acestei trupe fenomen. Rămâneți cu ochii pe noi, vor urma multe surprize pentru fanii Depeche Mode” – Panos Makris, Chief Commercial Officer, COSMOTE România.

Şi eu sunt una dintre acele surprize, gata, recunosc, şi am pentru voi patru bilete (Gazon A) la concertul Depeche Mode de pe 15 mai, Arena Naţională, Bucureşti.

concert Depeche Mode Citeşte întreg articolul →


Am nevoie de tren

Înainte de a începe să scriu, acum câțiva ani, nu credeam în nevoia de stare pentru inspirație și ziceam că totul se educă. Într-o anumită măsură așa e, dacă ai exercițiul scrisului, poți produce un text și pe un șervețel folosit așezat pe spinarea cuiva.

Am momente când nu-mi găsesc cuvintele. Cursorul ăsta care blipăie rece ca și cum la fiecare apariție ți-ar dicta cadența cu care trebuie să apară silabele pe foaie e ridicol. Care e problema ta? – îmi vine să-i zic – Tu nu înțelegi că aici nu e matematică? O-preș-te-te-din-cli-po-cit!

Mi-am găsit ajutoare. Noaptea, vinul. Trenul.

tren Citeşte întreg articolul →


Două feluri de oameni: Grecii şi restul -TFB4

Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri (TFB4) e un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul BancpostCosmoteSamsung Galaxy S4FordF64Booking GreeceIzvorul Cristalin.
 
=======================================================================

In Grecia, e aproape ilegal să-ți încarci capul cu probleme. Cei de acolo au demonstrat ce-au avut de demonstrat despre lucrurile mai mult sau mai puțin lumești acum câteva milenii, n-are rost mai mult, avans este slavă Domnului!

E era taburetului. Ce obiect mai improvizat, mai ridicol și mai incomod destul încât să nu fie comod, dar în același timp destul de comod încât să nu fie incomod știți?

Prima mea întâlnire cu această țară a fost acum 7-8 ani. Vânzătorii magazinelor refuzau până la gradul de ”trebuie neapărat” să se ridice de pe scaunele așezate anapoda pe aleile din fața buticurilor și zâmbeau ca și cum ar fi aflat deja secretul fericirii.

“Există două feluri de oameni pe pământ.
Greci şi oameni care și-ar fi dorit să se fi născut greci.”

Am surprins un moment în care un patron dirija un tânăr pe care-l urcase pe un scaun în dreptul ușii de la intrare. Îl rugase să dea jos clopoțelul care anunța deschiderea ușii. ”Too much noise” a explicat zâmbind când m-a văzut uitându-mă nedumerit.

Aproape că-mi vine să cred ca italienii au furat acel ”dolce far niente” pe vremea imperiului, schimbând amabilități în drumurile spre est cu ceilalți purtători celebri de robe deschise la culoare, grecii.

Ar trebui să ne fie clar până acum că cele două nații s-au prins cum stă treaba. Au ars toate etapele și-au filozofat încă de pe vremea când ceilalți se războiau, iar acum s-au prins. Viața e scurtă, soarele e veșnic, vin trebuie belșug.

tfb4 Citeşte întreg articolul →